luni, 25 noiembrie 2013


POVESTEA PAINII

           Intr-o zi tarzie de toamna, un bob de grau se trezi din somnul sau adanc:
    -Ooo! Ce intuneric e aici! Dar se vede ca nu sunt singur, ci sunt mai multe boabe in jurul meu!spuse vesel bobul de grau.
         A trecut iarna si a venit primavara, iar bobul de grau a rasarit la lumina.
A trecut un timp si cu ajutorul razelor de soare firul a crescut mare, a facut un spic in care se adaposteau multe boabe.
            Veni si luna iulie.Un zgomot incredibil a cuprins lanul de grau.
  -Vai! Vin spre noi! Combinele au inceput treieratul!
          Graul a fost pus in saci si transportat la moara. Aici , mesterii morari au macinat boabele si cu ajutorul unor masini speciale le-au transformat intr-o faina alba ca neaua.
         Alti saci au fost apoi incarcati cu faina si dusi la fabrica de paine, unde lucreaza sute de maini pricepute.
      Aici incepe si vizita elevilor de clasa a III-a  de la Scoala Gimnaziala " inv. Clementa Beschea " Capatinesti la fabrica de paine Boromir.  Acolo, o doamna-ghid  le explica ce se intampla intr-o fabrica de paine. Ea a prezentat instalatiile, masinariile speciale, vasele uriase in care se framanta aluatul, malaxoarele, cuptoarele, benzile rulante, o intreaga grozavie! Ea a explicat copiilor cum se face painea: apa ,drojdia ,sarea,faina se amesteca bine, se formeaza un aluat. Aluatul se portioneaza si se modeleaza in diverse feluri: franzele, baghete, chifle, cornuri. Aluatul se   lasa la odihnit, apoi baga in cuptor. In cuptoare mari, electrice, painea se coace si devine rumena. Mmmmm ce bine miroase painea calda!!! Toti copiii au mancat pe rupte!
         Dar povestea nu se termina aici. De la fabrica, painea este transportata la magazinele alimentare si chioscurile de paine. De aici ea ajunge, in final, pe masa noastra, a tuturor.
       Copiii au ramas incantati de vizita lor in fabrica. Acum ei stiu sa aprecieze munca oamenilor pentru producerea painii.





sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Istoria graului

Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite înSiriaIordaniaTurciaArmenia și Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grâu sălbatică (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltată și apoi cultivată de către locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de ani mai târziu, o mutație a survenit în cadrul altei specii de grâu, numită emmer (Triticum dicoccoides), rezultând o plantă cu boabele mai mari, care nu se mai puteau împrăștia în bătaia vântului. Deși această plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni și astfel a întrecut celelalte specii, devenind primul strămoș al varietăților moderne de grâu.
La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâinegriș, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți, etc.
Cultura grâului nu este la fel de dificilă precum cea a orezului, câmpurile cultivate nu necesită o amenajare specială sau lucrări laborioase de întreținere. Între semănat și recoltă, muncile câmpului sunt relativ reduse. Odată cules, spre deosebire de orez, grâul nu trebuie supus unor operații speciale (decorticare).

marți, 5 noiembrie 2013

Bobul de grâu își amintește totul, fix din ziua în care el a fost sădit cu drag de o bunică pe un câmp. Vă povestește cum a fost udat și a început să crească, cum ploile l-au ajutat și cum frigul uneori l-a făcut să se acopere de pământ pentru că îi era tare frig, cum mai mulți oameni au venit cu utilajele pentru a-l tăia și cum a ajuns într-o fabrică unde s-a transformat în mii și mii de pulberi fine de făină. Apoi făina a ajuns în pungi de hârtie pe raftul unui supermarket și a fost cumpărată de o gospodină pentru a o transforma în pâine. Dacă vreți puteți povesti și despre cum mama voastră a luat făina pentru a o amesteca cu apă și alte ingrediente și cum bobul de grâu a simțit căldura de la cuptor și a început să crească, cum s-a transformat apoi în pâine și aștepta mândru să fie gustat de voi…